Lună: iulie 2021

În cadrul proiectului “Întărirea capacității IMM-urilor de a se adapta la Revoluția Industrială 4.0” a avut loc în data de 13 iulie 2021 workshopul pe tema importanței evaluării competențelor și maturității digitale a IMM-urilor, organizat de către OIR POSDRU București- Ilfov.

Proiectul are un obiectiv principal și anume, pregătirea IMM-urilor pentru Revoluția Industrială 4.0 și obiective secundare care constau în adaptarea la provocările pe care le aduce Revoluția Industrială 4.0 pentru antreprenorii, managerii, angajații IMM-ului și imbunătățirea instrumentelor de politici publice care susțin IMM-urile in transformarea lor tehnologică, organizațională și culturală.

Proiectul este o punte de colaborare, o platformă pentru schimb de experiență și învățare comună intre 8 parteneri din 7 țări. Aceste țări sunt: Italia, Belgia, Finlanda,  Polonia, Spania, Lituania și nu în ultimul rând, România. Țara noastră este reprezentată în cadrul proiectului de către Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane București-Ilfov (OIR POSDRU BI).

Obiectivul evenimentului, care a avut loc în format hybrid, în sală și online, a fost informarea stakeholderilor proiectului și celor interesați despre stadiul activităților și despre următoarele etape care vor fi parcurse.

De asemenea, au fost prezentate de catre Marius Hărătău, reprezentantul Factory 4.0, două instrumente de evaluare a competențelor și maturității digitale a IMM-urilor din România.

O contribuție foarte valoroasă în calitate de invitați speciali au avut-o Alexandru Bologan– Secretar de Stat Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Florin Jianu– Președinte C.N.I.P.M.M.R

Au participat în cadrul dezbaterii stakeholderii și partenerii din cadrul proiectului, reprezentanți ai mediului public și privat, printre care îi amintim pe: Cosmin Șerbănescu– Președinte Institutul Național de Control Intern, Amalia Dobrescu– Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Șerban Marian-TUV SUD, Dragoș Iorga – Director executiv OIR POSDRU BI, reprezentanții unor importante clustere si DIH-uri naționale, alți consultanți și reprezentanți ai mediului public și privat.

Dezbaterea a fost centrată pe importanța evaluării cât mai corecte a stadiului de dezvoltare a competențelor și maturității digitale a IMM-urilor din România, astfel încât să putem armoniza și îmbunătăți politicile publice din domeniu.

• 

• 

• 

• 

• 

În scurt timp, un tractorist bun ar putea ajunge să câștige cât un angajat din IT, spun fermierii care sunt gata să le dea salarii mari celor care știu să lucreze pământul cu tehnologie modernă.

Muncitorii calificați au plecat în străinătate, iar cei care au rămas în țară nu sunt interesați de agricultură ori nu se pricep. Așa că unele ferme sunt nevoite să își reducă producția, din cauza lipsei de personal.

Într-o fabrică de procesare, situată într-o fermă din apropierea Bucureştiului, în Giurgiu, se prelucrează zilnic peste trei tone şi jumătate de cartofi. Soţii Iordache au deschis afacerea ca să-şi determine fiica să nu plece în străinătate. Cartofii pregătiţi de ei ajung în peste 40 de restaurante din Bucureşti.

Pe lângă procesare, fermierul cultivă legume pe trei mii de hectare. Ne spune că vrea să îşi mărească linia de producţie, dar nu găseşte personal calificat. Are curtea plină de utilaje performante pentru lucrul pământului şi oferă salarii care trec de 4.000 de lei.

Marian Iordache, fermier: „Au ajuns atât de scumpi tractoriştii buni, că nu ştiu, cred că în câţiva ani de zile ăştia vor ajunge la salarii de IT-iști. Un tractorist trebuie să ştie să opereze un minim de operare pe un calculator obişnuit, tractoarele mele nu mai au cutie de viteză, au un touch screen, pe care îţi alegi viteza de înainte. Îţi trebuiesc cunoştinţe minimale şi abilităţi minime de a manevra, un telefon foarte sofisticat.”

Dealtfel, în agricultură este mare nevoie de oameni calificaţi, de la ingineri, şefi de fermă şi tehnicieni agricoli, până la mecanici.

În agricultură găsim 29% din forţa de muncă activă a ţării, însă peste 90% lucrează la negru. În plus, majoritatea salariaţilor sunt trecuţi de 50 de ani, nu au cunoştinţe de specialitate şi le este greu să se adapteze noilor tehnologii.

Florian Ciolacu, preşedintele Clubului Fermierului: „Problema agricuturii o reprezintă asigurarea generaţiei care să vină să preia acesta activitate în condiţiile acestui proces de îmbătrânire şi în condiţiile lipsei de atractivitate. Sunt zeci de ani în care profilul fermierului roman într-un model de agricultură dual, imaginea fermierului cu sap ape de altă parte imaginea cu tehnologii avansate, imaginea a fost destul de afectate.”

Sunt însă şi afaceri care nu au rezistat din cauza costurilor mari şi a lipsei de personal. Este cazul unei ferme din Iaşi, unde creşteau peste 100 de căpriţe. Deşi firma s-a aflat anul trecut pe profit, patronii au decis să închidă afacerea.

La aceste probleme se adaugă şi faptul că tot mai mulţi muncitori calificaţi şi-au găsit de lucru peste hotare, în Marea Britanie, Spania sau Germania.

Citește mai mult…

Agricultura, piscicultura, creşterea animalelor şi prelucrarea hranei se anunţă a fi, în următorii ani, unul dintre cele mai spectaculoase business-uri din România.

Potrivit unei analize Frames & FACTORY 4.0, pe fondul dezvoltării lanţurilor de producţie şi creşterii vânzărilor la nivel local şi internaţional, cele peste 160.000 de firme din acest sector ar putea depăşi borna de 100 de miliarde de lei cifră de afaceri, în următorii 2 ani.  

România are potenţialul de a hrăni mare parte din Europa. I s-a spus ,,grănarul’’ Europei, ţara cu cele mai fertile terenuri şi cu o reţea de ape cum în nicio altă ţară de pe bătrânul continent nu găseşti. De la potenţialul fantastic la ratarea unei alte şanse, agricultura şi sectorul de producţie alimentară din România au reuşit o adevărată misiune imposibilă.  

Potrivit datelor Frames & FACTORY 4.0, sectorul a crescut semnificativ în ultimii ani, în ciuda concurenţei acerbe a produselor din import şi a lipsei de ,,know-how’’ a zecilor de miniştri care s-au perindat pe la Ministerul Agriculturii. Altfel spus, agricultura, ca de altfel multe alte ramuri ale economiei, s-a adaptat din mers, s-a decuplat de la decizia politico-administrativă, iar performanţele s-au văzut mai ales în ultimii ani.  

Datele de la Ministerul Finanţelor, INS şi Registrul Comerţului arată că în 2019, înainte de criza COVID, cele 162.000 de firme care activează în aceste sectoare au raportat o cifră de afaceri istorică de 84,1 miliarde de lei şi un profit fără precedent, de aproape 7 miliarde de lei.  

Pandemia şi seceta cruntă din 2020 au făcut ca business-ul să scadă anul trecut cu aproape 8 mld. lei, la 76,2 miliarde de lei, iar profitabilitatea netă să coboare la 6,1 mld. lei.  

În ciuda pandemiei, a secetei cumplite şi a bolilor care au decimat efectivele de animale, piaţa agricolă şi de alimentaţie din România s-a adaptat şi a reuşit să evite o aterizare forţată. În 2020, firmele de profil au raportat un rezultat similar cu cel din 2017, semn că managementul a funcţionat, iar focusul pe clientela locală a fost o carte câştigătoare, arată analiza Frames & FACTORY 4.0.  

Eforturile pentru rentabilizarea afacerilor s-au văzut şi în evoluţia pozitivă a datoriilor sectorului. Acestea au coborât de la nivelul de 77 miliarde de lei, înregistrat în 2019, la 64,6 miliarde lei în 2020. Pierderile nete au coborât de asemenea, anul trecut, aproape de pragul de 2 miliarde de lei.

Citește mai mult…